Un student de 22 de ani își lansează propriul business într-unul dintre cele mai inovatoare sectoare din România: agricultura inteligentă
3 min read
Noul val de antreprenori români din domeniul tehnologiei nu mai așteaptă ziua absolvirii din facultate pentru a-și pune ideile în practică. Este și cazul a patru studenți români de la Universitatea Politehnică din București, care vor să modernizeze felul în care se face agricultură în România, cu ajutorul tehnologiilor digitale.
”Ideea mi-a venit în urma unei discuții cu un coleg de grupă. Am văzut că din 2000 de hectare de sere în 1985, am ajuns în 2010 la doar 150 de hectare. Agricultura românească are un potențial uriaș însă am observat că există o lipsă de educație tehnologică a agricultorilor români”, spune Vlad Florea (centru-dreapta), care, la 22 de ani, a fondat alături de colegul său Denis Ilie-Ablachim start-up-ul Green Leaf.
Compania, care numără acum o echipă de patru membri, după ce alți doi colegi s-au alăturat inițiativei, utilizează un sistem de senzori care colectează date din sol, le centralizează în cloud, apoi le compară cu parametrii de calitate de la câteva mii de specii de plante pentru a analiza sănătatea plantei și, eventual, generează recomandări de îmbunătățire a procedurilor agricole.
”Prelevăm date din sol(temperatură, umiditate, PH, electroconductivitate, macroelemente) și aer(temperatură, umiditate, luminozitate), le transmitem prin Lora(LongRange) în cloud, unde le prelucrăm și comparam cu o bază de date de 16000 de plante, unde ne sunt specificați parametrii de creștere în diverse etape de dezvoltare a plantei; notificăm agricultorul dacă ceva nu este în regulă, pe site-ul GreenLeaf sau pe propriul dispozitiv. Dacă trebuie modificat ceva din cloud, transmitem date înapoi către partea de automatizare a serei(căldură, irigație, substanțe chimice adăugate în apa de irigat, umbritoare, ventilație) pentru ca totul să fie în parametrii din baza de date. Mai mult, dacă pe parcursul recoltelor observăm că au fost rezultate bune ,alți parametri sunt învățați pentru acea zona geografică specifică”, explică Vlad metoda de analiză pe care o folosește compania sa. Tehnologia Cisco înglobează acest protocol nou, numit Lora, care permite transmiterea de date pe distanțe mult mai mari comparativ cu soluțiile wireless existente. În agricultură, acest lucru are un impact semnificativ, mai ales dacă ținem cont de suprafețele extinse, dar și de faptul că nu există construcții care atenuează semnalul”, argumenteză Vlad
Agricultura este unul dintre cele mai importante sectoare din economia românească, având o contribuție de 21 de miliarde de lei în 2015 și un aport estimat la aproape 25 de miliarde de lei în 2016, conform datelor publicate în presa economică locală. Suma reprezintă mai bine de 15% din PIB-ul României, iar potențialul uriaș al acestei ramuri în economie a fost intutit și de Vlad. Singurul impediment în fața explorării acestui potențial la adevărata valoare este deschiderea agricultorilor locali la inovațiile tehnologice. ”Potențialii clienți sunt chiar agricultorii cu care am luat personal legătura în circa o treime din cazuri. Au o reacție pozitivă, majoritatea sunt deschiși tehnologiei, dar în multe situații, din păcate, am văzut reacții de genul <<se poate face așa ceva?!>> la anumite soluții care sunt deja pe piață de ani buni. O să încercam să facem ceva în acest sens, să educăm agricultorul român cu privire la tehnologiile apărute. De asemenea, am luat legătura și cu câteva companii care se ocupă cu construcția de sere și folosesc alte sisteme similare și care au fost deschise la o colaborare”, spune Vlad.
Dintre antreprenorii care au implementat inovații tehnologice în agricultură, cel mai interesant exemplu găsit de Vlad a fost la Buzău”Am avut plăcerea să vedem o invenție 100% românească, o seră etajată ce învârtea pe verticală recoltele așezate pe tăvițe pentru ca acestea să aibă un nivel optim de luminozitate. O soluție extraordinară pentru locurile cu puțin spațiu disponibil, dar și practică deoarece crești suprafața exploatată în aceeași amprentă la sol,
Dezvoltarea tehnologiilor digitale are un impact semnificativ asupra mediului în care trăim, iar această tendință poate reprezenta o platformă de lansare pentru multe idei antreprenoriale, în masura în care există și surse de finanțare, subliniază Vlad. ”În România este nevoie de tehnologie pe toate planurile şi am rămas impresionat de dorința oamenilor de a evolua împreună cu aceasta.”, concluzionează antreprenorul.
Ce alte tehnologii ar putea contribui la dezvoltarea locală? ”Dacă tot am vorbit mai devreme de „smart greenhouse”, aș putea adăuga aici și „smart city”- , un concept tot mai dezvoltat pe plan extern, care a început să fie adoptat și în România. Ce este important este faptul că avem un potențial și o perspectivă de viitor (putem vedea ce au făcut alții și învăța din experiența lor, dar, cu atât mai mult, din greșelile pe care le-au făcut în trecut); în momentul de față,sunt foarte mulți studenți care au o groază de idei inovative ce pot aduce un câștig foarte mare societății, iar acest lucru este, după părerea mea, cel mai important factor de dezvoltare”, mai spune Vlad.
Authors
