E chiar remarcabil ce putem face astăzi cu ajutorul tehnologiilor digitale. De la o simplă rezervare online prin intermediul smartphone-ului, la transformarea localităților în orașe inteligente sau la analiza și optimizarea recoltelor agricole pe baza senzorilor inteligenți, inovațiile din zona digitală ne schimbă viața în bine în mai multe moduri decât ne imaginam în urmă cu un deceniu. Vestea și mai bună este că abia încem să explorăm acest potențial.
Am vorbit deja în postări anterioare despre cum contribuie tehnologia Cisco la inovațiile digitale din numeroase domenii. La București a fost lansat recent primul proiect de oraș inteligent care include mai multe tehnologii de eficientizare a zonelor publice, cum ar fi iluminat inteligent sau parcări inteligente. Am mai vorbit și despre tehnologia LoRaWAN, pe baza căreia au fost create mai multe start-up-uri locale, de către tineri români aflați chiar pe băncile facultăților, care vor să introducă și în România conceptul de agricultură inteligentă. Green Leaf și Serafim sunt doar două astfel de exemple. Tehnologia LoRaWAN i-a dat și unui timișorean de 33 de ani ideea de a rezolva una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă societățile moderne de pretutindeni: poluarea.
Așadar, se putea spune că aplicabilitățile tehnologiilor digitale în îmbunătățirea societăților noastre sunt nelimitate. Acesta este și unul dintre motivele pentru care Cisco a lansat Innovation Grand Challenge, o provocare adresată antreprenorilor cu idei inovatoare care pot revoluționa industrii. În fiecare an, Cisco alocă 250.000 de dolari pentru finanțarea celor mai interesante idei. Rezultatele sunt de-a dreptul spectaculoase.
Anul trecut, marele premiu a fost câștigat de Green City Solutions, un proiect revoluționar menit să reducă poluarea în marile orașe. Pe scurt este vorba de așa-numiții ”copaci urbani” (City Tree), care îmbracă forma unor panouri verticale acoperite de o cultură de mușchi, care pot absorbi o cantitate de noxe similară cu cea absorbită de 275 de copaci obișnuiți. Aceste panouri ocupa doar 1% din suprafața necesară celor 275 de copaci, deci, eficiența este remarcabilă. Parisul este prima metropolă care beneficiază de această soluție, iar în viitor, în funcție de disponibilitatea autorităților, sperăm că vor exista cât mai multe orașe care vor adopta proiectul.
Cele mai nocive substanțe poluante din aerul orașelor sunt oxizii de nitrogen și pulberile în suspensie. O cantitate inhalată de 10 micrograme din fiecare dintre aceste substanțe scurtează speranța de viață cu jumătate de an. Dacă luăm în considerare că până în 2050 se estimează că 80% din populația globului va locui în zone urbane, este clar că trebuie să luăm măsuri în această direcție.
În luna august, se încheie etapa de preselecție pentru ediția de anul acesta a Innovation Grand Challenge. Vă așteptăm alături de noi pentru a explora împreună acest potențial remarcabil al tehnologiilor digitale.
Authors
