Spre sfârșitul anilor ‘90, inginerii au realizat că tehnologiile wireless vor transforma viața de zi cu zi foarte rapid, nu doar în ceea ce privește folosirea rețelei celulare și a telefoanelor mobile. Deschiderea noilor benzi din spectrul de frecvențe oferea posibilitatea de a trimite date „în aer”, fără fir.
Institutul de Inginerie Electrică și Electronică (IEEE) a ratificat noul standard sub denumirea de 802.11, iar în 1997 a stabilit framework-ul pentru tehnologia numită wireless fidelity și scurtată sub denumirea cea mai comună de „Wi-Fi”. Această idee a revoluționat modul în care comunicăm, învățăm, transmitem informații. Faptul că internetul putea fi accesat de oriunde a transformat nu doar comunicarea, ci și modul în care oamenii percepeau lumea, iar una din primele companii care a oferit conectivitate Wi-Fi în calculatoare a fost Apple (Steve Jobs a numit această funcționalitate Airport).
Doi ani mai târziu, standardul wireless care a fost cu adevărat implementat, 802.11b, a fost ratificat de IEEE, permițând viteze teoretice de conexiune de 11Mbps (în realitate, se puteau obține 4-5Mbps).
Frumusețea Wi-Fi-ului stă, în primul rând, în faptul că operează în benzi nelicențiate ale spectrului radio – 2.4Ghz și 5Ghz.
- 4GHz – permite parcurgerea unor distanțe mai mari, însă este o bandă în care operează multe surse de interferențe posibile pentru Wi-Fi (microunde, Bluetooth etc).
- 5GHz – distanțe mai mici, însă viteze de conectare mult mai mari, datorită tehnologiilor ca channel bonding și mult mai puține interferențe.
După 802.11b, g, a, în 2009 a venit rândul lui 802.11n, un standard care a permis operarea atât în 2.4GHz, cât și în 5GHz, cu o eficiență sporită și viteze crescute datorate tehnologiei MIMO (Multiple Input Multiple Output), care folosește mai multe antene pentru a îmbunătăți comunicarea dintre transmițător și receptor.
802.11ac a depășit viteza de 1Gbps, în banda de 5GHz.
Noul standard, 802.11ax (sau WiFi6), aduce îmbunătățiri considerabile, care cresc eficiența transmisiunii informației prin tehnici ca OFDMA, Multiple User-MIMO (uplink și downlink) și permit apropierea Wi-Fi-ului de lumea celulară din punct de vedere al respectării unui SLA. WiFi6 prevede folosirea ambelor benzi – 2.4Ghz și 5Ghz, 2.4Ghz în special pentru transmiterea la distanțe mai mari a cantităților mici de informație, dar cu garanția că sunt recepționate – oferindu-l ca alternativă pentru transmisiunea în IoT.
Standardizarea este întotdeauna binevenită, pentru că permite compatibilitatea dispozitivelor pentru a „vorbi” aceeași limbă. Însă fiecare vendor aduce inovații și tehnologii pentru a completa standardul, iar Cisco este unul dintre cei care au contribuit cel mai mult la tehnologia Wi-Fi.
Acum 20 de ani, Cisco își începea parcursul în lumea wireless prin achiziția unei companii numite Aironet, care producea adaptoare wireless de rețea și Access Point-uri.
Cisco a conceput arhitectura centralizată, cu controller și AP-uri coordonate, pentru a avea un singur punct de management al acestora. Tot Cisco a introdus CleanAir – un diferențiator important care permite identificarea interferențelor, localizarea lor și integrarea acestor informații în algoritmul de Radio Resource Management pentru a le mitiga.
Printre inovații se numără și AVC – identificarea aplicațiilor prin deep packet inspection și prioritizarea sau limitarea acestora, flexible radio assignment (posibilitatea de a converti radioul de 2.4GHz în 5GHz, și a avea două celule de 5Ghz pe același AP, sporind viteza de conectare și îmbunătățind experiența utilizatorilor).
Wireless-ul a devenit în timp nu doar o metodă de conectivitate, ci și o sursă de informații pentru departamente de business (marketing) – folosind Connected Mobile Experiences și Hyperlocation pentru a identifica clienții și modelele de shopping din retail sau pentru a localiza în permanență oameni și echipamente în medii industriale sau spitale.
Wi-Fi-ul reprezintă deja o necesitate în viața de zi cu zi, iar cu lansarea WiFi6 ne vom apropia din ce în ce mai mult de o experiență apropiată de cea obținută „pe fir”, cu o securitate integrată prin noul standard WPA3 și prin segmentarea traficului cu Software Defined Access, cu un troubleshooting mult mai rapid și ușor, prin captura inteligentă a pachetelor și telemetrie în timp real.
Este clar că Wi-Fi-ul a devenit o parte esențială din viața noastră personală și profesională, îmbunătățindu-ne în mod continuu eficiența și comunicarea și că industria tehnologică va descoperi în viitor noi aplicabilități și posibilități.
Authors