Tehnologia blockchain permite ca informația digitală să fie distribuită, fără a fi reprodusă. Este considerată, în prezent, una dintre cele mai ofertante tehnologii în materie de securitate. Concepută inițial pentru moneda digitală Bitcoin, tehnologiei blockchain i s-au găsit destul de repede alte utilizări potențiale de către comunitatea IT&C. Una dintre ele e legată de Internetul Lucrurilor (IoT) și modul în care această tehnologie poate transforma IoT.
IoT trebuie, însă, combinat cu alte tehnologii pentru a avea un impact semnificativ, inclusiv cu inteligența artificială (AI), machine learning, fog computing și, desigur, blockchain.
Ce poate face, însă, cu adevărat blockchain? Cât e ficțiune și cât realitate?
- Afirmație: Blockchain nu are legătură cu IoT.
Fapt: Blockchain poate servi drept veriga lipsă pentru proiectele de transformare IoT.
În cadrul unei companii, datele IoT traversează adesea granițele organizaționale și ecosistemele partenere. Cu toate acestea, este dificil să ne asigurăm că aceste date sunt corecte, fiabile și sigure. Cu ajutorul blockchain, practicienii IoT pot oferi transparență și securitate sporită acestor tranzacții descentralizate. Iar părțile implicate pot lua decizii de afaceri mai informate care, în cele din urmă, au impact asupra veniturilor.
- Afirmație: Blockchain = Bitcoin.
Fapt: Blockchain este utilizat în contabilitatea bitcoin.
Bitcoin și criptomonedele au adus recunoaștere blockchain, astfel că nu e o surpriză că cele două sunt adesea asociate. Pentru a clarifica, bitcoin (și alte criptomonede) este doar una dintre multele aplicații care pot rula pe o platformă de software blockchain.
- Afirmație: Toate rețelele blockchain sunt publice și anonime.
Fapt: Există diferite tipuri de rețele blockchain, inclusiv publice și private.
Există două tipuri principale de rețele blockchain: publice, fără autorizare, și private, cu autorizare. Rețelele publice fără autorizare, precum cele utilizate în cazul criptomonedelor, permit utilizatorilor individuali să rămână anonimi, în timp de urmăresc și verifică tranzacțiile. Companiile mari sunt mai înclinate să utilizeze rețelele blockchain private, cu autorizare. Rețelele private și cu autorizare oferă, de asemenea, un control granular în cazul utilizatorilor care au acces la datele stocate în blockchain.
- Afirmație: Blockchain nu poate fi compromis.
Fapt: Blockchain este la fel de sigur ca cea mai slabă verigă din rețea.
Este adevărat că este aproape imposibil să schimbăm datele după ce au fost transferate în blockchain. Este, de asemenea, extrem de dificil pentru utilizatorii și aplicațiile neautorizate să acceseze aceste date, precum și să furnizeze date noi în blockchain – însă acest lucru depinde de calitatea arhitecturii de securitate.
Cu alte cuvinte, companiile trebuie să se asigure că datele și tranzacțiile introduse în ecosistemul de tip blockchain sunt securizate corespunzător. Dacă punctele de integrare sunt compromise, întreaga rețea blockchain ar putea fi compromisă. Prin urmare, securitatea end-to-end este o necesitate.
- Afirmație: Blockchain este aplicabil numai industriei financiar-bancare.
Fapt: Există cazuri de utilizare blockchain în multe industrii.
Cu toate că majoritatea cazurilor de utilizare blockchain se concentrează pe sectorul serviciilor financiare, aplicațiile acestei tehnologii sunt de fapt mult mai largi.
În domeniul sănătății, furnizorii pot folosi tehnologia blockchain pentru a gestiona în siguranță înregistrările medicale electronice. De exemplu, medicii pot solicita permisiunea de a accesa istoricul medical al pacientului. Înregistrează apoi date noi, făcându-le disponibile altor profesioniști din domeniul sănătății din rețea.
Piața globală blockchain este estimată să crească la 7,59 miliarde de dolari până în 2024, iar companiile ar trebui să înceapă să exploreze potențialele sale utilizări – mai ales în combinație cu IoT, AI/machine learning și fog computing.
Vă invit să citiți acest articol de blog, pentru mai multe detalii despre beneficiile și potențialele utilizări ale tehnologiei blockchain.
Authors