„Ţăranul român, omul anului 2011: a salvat creşterea economică şi a adus inflaţia în ţinta preconizată de BNR”, “Agricultura a adus jumătate din creşterea economică din 2013”, sau “Exporturi record de produse agricole în 2014” – sunt doar 3 titluri de articole apărute în presa locală în ultimii ani despre importanța pe care a avut-o agricultura în economia României.
Numai anul trecut, spre exemplu, sectorul agricol a înregistrat producții record și încasări din exporturi de aproape 4 miliarde de euro, doar în primele nouă luni din an. La un nivel mai mare, în Europa, dar și la nivel mondial, pe fondul unor recolte bune de cereale, prețurile au coborât la praguri minime în lunile iulie, august și septembrie, porumbul înregistrând cel mai scăzut preț din ultimii cinci ani.
Cele menționate mai sus reprezintă doar o parte a întregii ecuații și a influenței pe care acest domeniu o are asupra bunului mers al întregii economii mondiale. O altă parte ține de creșterea demografică și de necesarul de hrană. Astfel, până în 2050, populația lumii va ajunge la 9 miliarde de oameni. Pentru a face față cererii în creștere, producția de hrană va trebui să se majoreze cu aproximativ 70%. Aceasta este provocarea cu care ne vom confrunta în viitor, chiar și în România.
Luând în calcul aceste premise, gândiți-vă ce producții agricole si ce evoluție economica am putea avea, dacă am conecta toate culturile la o rețea de senzori și la internet și am analiza datele în timp real.
Spre exemplu: am putea afla nivelul de umiditate din sol si, pe baza acestui indicator, am putea programa momentele cele mai potrivite pentru irigarea culturilor respective. În acelasi timp, putem corela aceste date cu prognoza meteo. Gândiți-vă că, pe lângă datele despre evoluția vremii, la care avem acces în mod obișnuit prin intermediul diverselor canale media, pot fi accesate si date chiar de la fața locului. Iar informații precum umiditatea aerului, presiunea atmosferică, viteza vântului, temperatura, vor oferi o viziune concretă și intuitivă asupra condițiilor meteo actuale și a evoluției lor în timp. Iar acest lucru se poate realiza prin amplasarea unei simple stații de monitorizare a vremii, în esență un dispozititv cu senzori care transmite permanent date către cloud, care pot fi accesate cu ușurință.
Acesta este doar unul dintre elementele ce pot influența producția agricolă, însă IoE în agricultură mai înseamnă și determinarea acidității solului, a gradului de poluare a terenului, determinarea perioadei optime de recoltare, stabilirea cu exactitate a ritmului de creștere a culturilor și perioadele cele mai potrivite pentru fertilizare, dar și obținerea de informații în timp real referitoare la atacul dăunătorilor sau extinderea unor boli ale plantelor.
Imaginați-vă că, pe lângă o contribuție majoră la maximizarea producției și reducerea cheltuielilor inutile, fie că vorbim de apă, forță de muncă, îngrăsăminte și multe altele, vom putea să avem pe masă produse mai nutritive, mai gustoase și mai ieftine. Până și calitatea vinului este influențată de calitatea solului, a condițiilor climatice, de momentul recoltării strugurilor și abia apoi de cea a materiei prime din care este făcut.
Integrarea IoE în agricultură, una dintre cele mai vechi ocupații ale omului, nu este un vis al viitorului, ci o necesitate a lumii în care trăim, o lume cu o populație din ce în ce mai mare, care are nevoie de tot mai multe resurse alimentare și de o calitate mai bună a hranei într-un timp cât mai scurt. Antreprenorii și economiile care vor înțelege acest lucru vor fi cu siguranță câștigătorii din următorii ani.
Authors
