Drumul spre un oraș inteligent: ce soluții se pot aplica în București?
Transformarea orașelor și companiilor prin intermediul noilor tehnologii reprezintă un subiect tot mai frecvent în presa de specialitate și în agenda publică, datorită beneficiilor multiple pe care acest trend le aduce nu doar în plan economic ci și la nivelul îmbunătățirii vieții locuitorilor din aceste comunități.
De-a lungul acestui an, Cisco a popularizat în postări frecvente de blog contribuția pe care Internet Of Everything o are la dezvoltarea marilor așezări urbane de pe glob care au îmbrățișat deja transformarea digitală, obținând astfel economii importante la bugetele locale și stabilind o temelie de creștere pentru afacerile din regiune. E doar firesc să ne întrebăm ce s-ar putea face și la noi acasă, iar un punct bun de plecare ar fi chiar București.
Cu o populație de aproape 2 milioane de locuitori numărată la recensământul din anul 2012 și un număr de peste 1,1 milioane de automobile, capitala României este fără îndoială orașul cu cea mai mare densitate de locuitori și mașini pe kilometru pătrat din țară, o situație care, pe lângă frustrările zilnice ale cetățenilor, generează și pierderi care deocamdată nu pot fi măsurate, sub forma blocajelor și întârzierilor în procesele de business. Situația aceasta se poate schimba cu ajutorul noilor tehnologii digitale, iar pentru început două soluții ar putea fi implementate cu succes.
În privința traficului aglomerat din interiorul capitalei – una dintre cele mai mari probleme pentru companii și locuitori deopotrivă – se poate aplica direct strategia IoE în câțiva pași.
1. Strângerea datelor despre trafic se poate face folosind senzori de presiune în asfalt (bobine inductive) sau chiar mai bine, camere video la semafoare și stâlpi pe bulevarde importante. Cisco are deja o soluție pentru acest aspect sub forma serviciului Sensity. Practic folosind analytice locale de tip Fog Computing în cameră, se pot număra mașinile ce stau la un stop, care merg într-un anumit sens sau diferite alte aspecte ale traficului (accidente, treceri de pieton etc).
2. Odată procesat feed-ul video la nivel Fog Computing (pe camerele Sensity sau pe gateway-urile Cisco), aceste date pot fi trimise în cloud unde pot fi procesate de un algoritm care să poată determina cum trebuie sincronizate semafoarele pentru a putea fluidiza traficul în oraș, schimbând dinamic timpii de ceas al semafoarelor de pe bulevardele ocupate, trimițând traficul pe alte rute.
3. Pe lângă intervenția zilnică a IoE, se pot genera analitice în timp care să arate care sunt străzile cele mai ocupate, între ce ore, sub ce condiții meteo, la care evenimente și în care momente din an. Această analiză poate duce la o planificare strategică de dezvoltare urbană pentru a adresa îmbunătățirea traficului folosind date clare care să susțină bugete.
O altă mare problemă a Bucureștiului ar fi absența locurilor de parcare, iar rezolvarea ei implică programe pe termen lung. Totuși, există și soluții pe termen scurt. Mașinile ar putea să piardă mai puțin timp în trafic căutându-și un loc de parcare, grație unei platforme de parcări inteligente și o aplicație asemănătoare cele de Taxi prin care cineva își poate rezerva un loc de parcare înainte de a ajunge la destinație, eventual contra unui anumit cost. Platforma funcționează printr-un sistem Fog Computing prin care gateway-urile din fiecare parcare iau informația de la senzorii de parcare instalați, sumarizează variația locurilor de parcare și trimit update-uri la aplicație dacă și numai dacă s-au întâmplat modificări de la ultima scanare (s-a eliberat un loc, s-au ocupat mai multe etc.) Implementând sistemul pe Internet și nu doar la nivelul unui LCD care să afișeze locurile libere la intrare, putem conecta datele în Cloud și a le trimite unei eventuale aplicații mobile.
Acestea ar fi doar câteva aspecte care s-ar putea pune în practică la nivelul capitalei. Există și soluții punctuale pentru probleme fragmentate la nivel de sector sau chiar cartier, însă despre acestea vom vorbi în postări ulterioare.
Tags:1 comentarii
vai, cred ca abia asteapta UTI sa implementeze asa ceva pt cateva zeci de milioane EUR.